miercuri, 29 februarie 2012

Preferințe de-ale bărbaților

  La începutul oricărei relații când totul înflorește lângă partener și nu simțim decât gusturi dulci, păsări ciripitoare și norișori pufoși încât   uităm  să punem întrebări despre ce-i place, ce nu-i place, ce vise are sau ce-și dorește în viitor.Înaintând așa, fără cunoașterea  prealabilă a celui cu care dorim o relație, va apărea elefantul. Elefant gras care parcă vrea să trântească de pământ cu relația noastră care mergea așa de bine.Elefantul vine cu tot felul de fețe ale partenerului care ne surprind, care nu ne plac, ne surprind neplăcut,vine cu așteptări și cere idei, preocupări, acțiuni . Noi, femeile, ca niște fetițe ce suntem, așteptăm primul pas de la el, iar bărbații așteaptă să fie întrebați. După cum știm, ei sunt competitivi, le place să fie stârniți, atrași în jocuri, ispitiți. Așa că dacă uneori( doar uneori) i-am întreba pe bărbați ce preferințe au în legătură cu noi ar înșirui mai multe decât am înșirui noi  culori de pantofi dorite în dulap. Multe dintre ele sunt prinse în mrejele inconștientului, iar dintre cele conștiente sunt precise și subiective.Nu vreau să fac din nou paralela cu noi femeile, dar cred că ai simțit diferența. Dar cam cu asta ar începe lista: cu interesantul, sofisticatul și drăgăleșenia din noi, însă nu exagerate și doar când vine vorba de jucat.În momente care cer seriozitate și promtitudine NU încerca.Chiar dacă noi îi considerăm copii, bărbații sunt cât se poate de serioși și responsabili.Important este să le acordăm timp și spațiu să o arate. 
   Le-ar plăcea bărbaților noștri să ne exprimăm noi plăcerile? Daaaa...și mai mult decât atât le place să inițiem, să participăm,să vorbim despre noi și corpul nostru și să fim mai interesate de sexualitate, mai ales de propriul nostru orgasm și propriile plăceri. Tot acest univers al sexualității le-ar placea să fie mai dezvoltat la noi femeile, să nu avem temeri și pudori, să fim mai îndraznețe.Chiar dacă noi credem că ne mișcăm mai rapid în materie de evoluție, nici bărbații nu stau mai prost deși nu o arată au pretenția să ne comportăm ca atare: evoluate, îndrăznețe, cu preferințe, directe, dar nicidecum prea directe pentru că îi sperie și le pune în pericol statutul de dominator ( care totuși simt nevoia să fie ei). 
   De asemenea le place să ne acceptăm propriul corp, să ne lăudăm și să fim încântate de frumusețea noastră naturală care deranjează dacă aprecierea nu există. O femeie care nu se place, nu are încredere în ea, cere mereu să i se aprobe că este sau nu este frumoasă, devine vinovată de pierderea farmecului propriu, pentru care ne-a plăcut de la început. Deci...dacă la început ne-a plăcut...acum de ce să nu ne mai placă...asta dacă nu ne plângem mereu ce urâte suntem ( apropo...când o persoană spune despre sine o idee încontinuu,atitudinea i se suprapune peste idee și ajunge chiar să fie întocmai ideii, iar ceilalți bineînțeles că o vor considera adevărată). Întrebările de la începutul relației sunt foarte importante, așa aflăm ce fel de femeie îi place, căci dacă el preferă femeile înalte, noi cele de lângă el trebuie să corespundem idealului lor, altfel...la un moment dat totul devine un fulg de nea într-o zi de vară toridă topit cu atâta cruzime.
  Bărbatul se poate considera o hartă, în maniera în care așteaptă să fie explorată.Deci...la atac cu noi.Le va plăcea să le testăm fiecare părticiă a corpului, mai ales dacă maniera esta una feminină îmbinată minunat cu ușoare momente dominatoare și agresive. Sensibili din fire, se tem dacă devenim prea dominatoare, agresive, dacă îi spionăm au le punem prea multe întrebări  mai ales în timp ce fac alte activități.Sunt demonstrate științific capacitățile reduse ale bărbaților vizavi de înțelegerea distributivă a mai multor idei.Chiar dacă poate părea ciudat pentru noi, bărbații nu se pot uita la tv în timp ce noi povestim câte minute am stat la coadă să plătim facturile și nici că trebuie reparat scaunul de la bucătărie.
   Ar fi cazul să fim și mai puțin vorbărețe și mai sărace în detalii.Ei preferă idea concisă și varianta scurtă.Important este că ai ajuns cu bine la un interviu și că nu te-au angajat.Restul...se înțelege de la sine:drumul a fost fără evenimente importante, nu ai corespuns cerințelor angajatorului iar acum va trebui să cauți în continuare alt servici.  Pentru detalii...consultă prietena și de preferat nu lângă ei...își vor pierde concentrarea mai repede decât ar prinde un pește cu cele mai performante undițe posibile, despre care....uimitor...nici pe noi nu ne interesează detaliile lor, ci că a  redus bugetul cu încă un parfum, 2 rujuri și ultima fiță în materie de genți.
   Barbaților nu le place ca noi să vorbim despre fostele relații; vorbim cât suntem întrebate și idei scurte, niciodată lăudat de potențialul lor sexual, pentru că actualul se poate speria și va avea tendința de a intra în competiție de unde și teama de a nu îl depași.
   Nu se simt în largul lor lângă femei prostuțe, cu care nu pot face o conversație, pentru că se plictisesc și se simt neexploatați, dar nici femeile foarte inteligente care le pot submina credința că  ei ne sunt superiori. Cândva, cu mii de ani în urmă, pentru a demonstra  femeilor capacitățile și inteligența, dar și pentru a le cuceri, bărbații duceau războaie grele și închinau victoria ei, sublimei ființe care i-a cerut totuși atât de puțin.Astfel, o curerea imediat, iar trăiniciea legăturii cu femeia era garantată.Astăzi, noi ne lăsăm ușor cucerite și uităm de nevoia bărbaților de a cuceri și mai mult de a cuceri mai greu.Nu e cazul să-i punem să mai cucerească o dată Egiptul, dar un refuz, o floare culeasă cu un mic risc, o conducere acasă pe jos, doar până la ușă pe timp de ploaie torențială..nu strică...tot statistic s-a concluzionat că bărbații nu se căsătoresc cu femeile pe care le-au cucerit ușor ( oare eu mă voi căsători vreodata? ). 
   Nici femeile neîngrijite, lipsite de eleganță, prost îmbrăcate, nepieptănate și care se neglijează nu sunt pe placul lor, dar considerând că astfel de femei nu mai sunt decât istorie, aș dori să trec la o altă idee care mie îmi place mult: bărbaților le plac femeile care îi mângâie.  Exact, le place ca femeia de lângă ei să se descurce și singură, să fie independentă, cu personalitate dar să nu uite de ei și nevoile lui de a fi mângâiați, răsfățați, protejați și apărați, încurajați și ajutați, sărutați ca niște copii. Le plac băile calde și parfumate,  prilej de stare de bine, iar mâinile femeilor sunt printre aspectele gingașe ale ei, care trebuiesc îngrijite cu atenție.Senzația care îi încearcă atunci când sunt atinși de mângâieri, de mirosul natural al pielii,ne spune despre ei cât de obișnuiți sunt cu această dimensiune, cât de ”foame” le este și cât de ușor se lasă pradă stărilor beatitudinale oferite de mângâieri. Aici, ar apărea teama interioară de nu fi fi folosit, judecat ca fiind prea sensibil , succeptibil de prea multă feminitate.Dacă nu simte teamă, ci multă plăcere...face parte din categoria celor dornici de liniște indusă prin acest tip de comportament.
   Constați  că  e greu să fi femeie  să faci toate astea  și multe altele? Ei...nu fi nostalgică...noi primim mult mai mult....

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu