miercuri, 15 februarie 2012

Despre bărbații noștrii de astăzi


 Curg litere uriașe și rândurile inundă cărțile, revistele și articolele dedicate EI, femeii moderne, puternice și unice a timpurilor noastre.Este adevărat că 2 din 3 războaie sunt din vina sau pentru vina unei femei, că istoria( dar nu cea din manualele școlare de istorie) aduce femeia în fața cortinei și  o face  să fie în centrul atenției.
     EA evoluează, se transformă, devine sentimentală când nu te aștepți și puternică atunci când o crezi mai sensibilă, e frumoasă și cochetă, cuceritoare și sofisticată. Devine importantă, apreciată, exemplu și e din ce în ce mai urmărită.Iar această atenție nu a fost niciodată mai mare asupra EI.Căci EA, femeia a stat mereu în umbră, chiar și atunci când a avut realizări enorme pentru omenire.
   Vorbim atât de des de EA și o punem în lumină atât de mult încât uităm că EA... are  alături, pe cineva de a cărui putere, protecție și susținere are mereu nevoie:EL.
   Ei bine un EL există, dar din ce în ce mai mic, mai neînsemnat, nesemnificativ, care trebuie să o cucerească mereu, să fie perfect, mereu atent, tandru, suficient de orgolios cât să rămână bărbat, dar nu foarte mult cât să nu fie imatur și să nu renunțe la plăcerile și nevoile lui în favoarea sensibilității și feminității EI..Acesta cam este și punctul în care izbucnește războiul...război care  nu este al bărbatului, ci al  femeii moderne care de ceva vreme tot răstoarnă idealul feminin din mintea bărbatului și o face mai repede decât poate el să-și dea seama.
  Femeia o știm.Nu o mai descriem căci ne ia timp.Atât de mult timp încât uităm cum este  cel ce ea îl consideră jumătatea ei:bărbatul.Cum nu faci un tort pe care îl umpli pe jumătate cu cremă, așa nici un cuplu nu poate fi descris doar prin prisma femeii.Deci, cum este bărbatul de azi?Și cine este el?
     Eu m-am gandit să mai descopar ceva și din spiritul bărbatului de azi...căci eu ca femeie să citesc tot despre mine și să mă văd tapetată peste tot, mă cam afund în singurătate. Dedic deci, următoarele rânduri tuturor bărbaților și sper că îl vom înțelege măcar puțin din câteva rânduri.
    Și cum puțină singurătate nu strică niciodată, am să încep să vorbesc despre bărbați pornind tot de la femei(nu-i o glumă, chiar voi vorbi despre bărbați ). Însă,nu poti scrie nimic despre bărbați dăcă nu începi prin a scrie despre mamele lor. Da, este enervant să se discute despre ei și în același timp și despre mamele lor.Dar chiar nu se poate altfel. Mai târziu, vom vedea însă că ea joacă un rol important în dezvoltarea și identitatea lui ca matur.
     Uneori, dacă vrem să știm cum este un bărbat este mai bine (și rapid) să-i cunoaștem mai întâi mama.Dacă ea este  dură, puternică și perfecționistă, atunci el poate fi bărbatul supus care așteaptă mereu să i se spună ce să facă, care își pune la indoiala propria virilitate, nu are foarte multă încredere în el și nici mari performanțe nu poate atinge în carieră.Această schemă poate fi schimbată dacă tatăl intervine cu maturitate și oferă băiețelului un exemplu de masculinitate.Acolo unde tatăl lipsește ca exemplu bun, dar mai ales lipsește cu desăvârșire, băiatul ajuns la maturitate poate înclina către comportamente antisociale prin care să demonstreze că s-a maturizat, este puternic și capabil. În relațiile cu femeile va fi oscilant, va colecționa despărțiri și  va alerga după...nici el nu știe ce;pentru că nu are un ideal clar.
     Dar să revin la bărbatul și mama.Relația dintre mamă și băiețel este radical diferită de cea dintre mamă și fetiță.Pentru băiețel, faptul că este hrănit, ocrotit, iubit de o persoană de sex opus, va avea un impact care îl va urmări toată viața și care îi va atârna greu în destinul și evoluția lui ca bărbat. Acea iubire, atracție, ocrotire, acel atașament nu doar ca vor fi reperele vieții lui, dar vor fi modele perfecte și ideale..într-atât de perfecte și ideale încât toată viața le va căuta în partenere.Iată de ce am spus mai devreme, că dacă vrei să cunoști un bărbat, mai întâi cunoaște-i mama.Mai mult decât atât, băiatul dezvoltă o dependență față de mama alături de care gasește paradisul, liniștea, fericirea și tot ce este mai frumos pe lume.Însă ușor-ușor, vor apărea și momentele în care băiatul o va urî pe mamă,iar asta se întâmplă când mama îi respinge anumite comportamente,când îl abandonează și-l lasă pradă foamei,singurătății,durerilor, dar mai ales atunci când mama devine parteneră față de soțul ei adică tatăl micuțului.Apare gelozia, confruntarea cu tatăl, găsirea de soluții pentru recâștigarea ei,strădania de a-și găsi locul lângă ea, îndepărtarea tatălui de mamă.Toate acestea  se regăsesc  în psihanaliză sub numele de  complexul lui Oedip.Adâncită, această ură față de mamă, se va manifesta și mai târziu față de femei. În primul rând, dacă băiețelul va fi prea  respins, poate chiar părăsit, lăsat singur,  când va deveni bărbat, nu va avea încredere în femei, va fi suspicios și le va pune mereu la îndoială loialitatea, iubirea și sinceritatea, fapt care îi periclitează relațiile cu femeile și va fi predestinat la a  colecționa despărțiri.Dacă însă mama i-a oferit foarte multă dragoste,ocrotire și afecțiune, băiatul o va idolatriza, o va considera perfectă, cea mai frumoasă, cea care îl cunoaște cel mai bine și care îi va îndeplini toate dorințele fără ca el măcar să le mai spună.La maturitate, bărbatul va căuta o femeie ca mama.O femeie perfectă, frumoasă, care să-i îndeplinească dorințele fără ca el să le mai spună.Va pretinde atenție și absoarbe toată energia partenerelor. Sunt calități aproape imposibile și motive pentru a continua cursul colecționării și  revine din nou la mamă, cu gândul inundat de ideea că tot mama este perfectă.
    Toate aceste comportamente  pot fi evitate cu ușurință, dacă mama, la vârsta de 5-6 ani a băiețelului, va începe să se detașeze de el, să-l ajute să devină independent și să-l urmarească din spate  cum evoluează, greșește, crește, învață, suferă, dar mai ales la cum devine bărbat.
   - Dacă însă mama, care nu are o relație bună cu soțul, îi va substitui fiului rolul de partener/soț, nu doar ca vor trăi într-un mediu toxic, dar  menține bărbatul într-o relație nefirească, neputându-i oferi șansa naturală de a iubi cu adevărat o femeie, a avea o relație responsabilă și independentă dezvoltată în doi.Bărbatul va rămâne tot baiețel într-o relație cu mama și un triunghi nevrotic cu tatăl..Acești bărbați-băieței sunt foarte ușor de indentificat: își încredințează  deciziile mamei, va cere și ține cont numai de sfatul lor, vor lăsa partenera pe locul doi pentru orice problemă a mamei, invocând că tatăl  nu își face responsabil datoria de partener, nu vor acorda încredere în femeia de lângă ei și o vor critica mereu prin opoziție cu mamele lor.Dacă te regăsești într-o relație cu un astfel de bărbat este mai bine să-l lași mamei până când îl va crește și maturiza.Doar ea este vinovată că are o relație  șubredă cu soțul ei și a preluat  fiul pe post de partener.
  -Dacă însă mama îi devine mamă-servitoare, nelăsându-l să-și urmărească cursul vieții pentru că se oferă ea să le preia , cu tot cu greșeli, încercări și suferințe, băiatul-bărbat va căuta mereu femei care să-i ofere doar menaj,care să îl protejeze și să preia responsabilitățile lui.Acest bărbat nu va iubi sublim, nu va cunoaște atașamentul față de o femeie, nu va fi niciodată în intimitate cu ea, nu va avea sentimente profunde și nu va acorda valoare dragostei.Accentul său se pune pe nevoile de bază și de cele mai multe ori doar cele biologice.Va dezvolta chiar  obișnuințe față de satisfacerea lor.