duminică, 27 mai 2012

Gesturile-o scurta introducere in ”lumea” non-verbala


  

   Gesturile nu sunt o dublare a vorbirii, ci un mijloc auxiliar de subliniere,de evidențiere a ideilor,de nuanțare și precizare a lor, atât în comunicarea zilnică,cât și în unele situații speciale(oratorie,teatru).

         Gradul de folosire a gesturilor variază; ele sunt mai numeroase și mai frecvente la copii decât la adulți, la populațiile tribale decât la cele civilizate,la meridionali decât la nordici, în raport direct cu gradul de afectivitate care străbate comunicarea. Când suntem supărați gesticulăm mai mult, când încercăm să convingem la fel, când suntem contraziși nu mai zic....
      
    Mișcările capului pot avea semnificații diferite sau chiar opuse la diferite culturi(popoare).Astfel,la gesturile pentru afirmație și negație, la unele popoare cum ar fi greci,turci,bulgari, înclinarea capului inseamnă “nu”, iar scuturarea lui “da”,deci invers decât se obișuiește la noi.În Anglia, o încuviințare din cap dă celeilalte persoane permisiunea să continue, iar o succesiune rapidă de înclinări ale capului indică faptul că cel ce dă din cap dorește el însuși să vorbească.În Uruguay,ca și la noi, mișcarea capului de la dreapta la stânga înseamnă același “nu”, dar aceeași mișcare executată lent exprimă pentru ei mila. Ar fi interesant să te întâlnești cum un cetățean cipriot și să-l întrebi dacă are alergie la lactate și el ”să zică” din gestul mișcării capului  da iar tu să înțelegi nu.

    Mișcările degetelor pot releva,de asemenea,o multitudine de sentimente,atitudini.De la frângerea degetelor ce indică nerăbdarea sau neliniștea, masarea nasului cu degetul arătător arată ostilitate sau negare, până la masarea bărbiei ce reprezintă îndoială și nesiguranță. Ați văzut vreodată o persoană care încearcă să atragă în jocul ”alba-neagra” cât de ușor și lejer își mișcă degetele și mâinile.Pe de o parte arată neliniștea de a nu observa cum te păcălesc, dar și siguranța poziției în care se află.

 
     Și în acest caz există diferențe culturale.De exemplu, noi executăm gestul chemării cu degetele înuntru,spre palmă,iar chinezii invers.
Brațele  impun un statut, oferă detalii despre starea persoanei în acel moment. Împletite arată nesiguranță, necomunicare, apărare, inferioritate.Poziționate sub bărbie sau la frunte indică superioritate, aroganță și dificultăți în comunicare. Dacă împreunate sub bărbie brațele formează o clopotniță sugerează neîncredere în persoana cu care vorbește sau de ce nu, în propriile gânduri și impresii.

    Mimica sau expresia feței indică poate cele mai multe ansambluri de emoții, sentimente, gânduri, impresii sau păreri. Atât de multe, încăt spațiul virtual deschis acum în această pagină nu mi-ar ajunge, astfel încât să nu vă plictisesc dar și să reușesc să înțelegem împreună cum stă treaba cu chipurile noastre atât de expresive.
            Datorită modului în care oamenii au învățat să-și controleze expresiile feței deseori este greu de detectat adevarata stare a celor care intră în  comunicare.În orice caz aceasta poate fi dedusă din relația dintre cuvintele rostite și  mișcări ale corpului Deseori, ceea ce simțim nu este în concordanță cu ceea ce spunem. Bariera este atât de fină, încât un expert cu multă experiență o poate identifica. Aceia, de obicei, lucrează în domenii precum criminalistică. Cert este că noi reacționăm mai mult la gesturi decât la cuvinte, deși noi punem accentul pe ceea ce spunem mai mult decât pe ceea ce gesticulăm. Mai mult decât atât, suntem atrași mai mult de persoane extravertite, cu o bogată expresivitate, care râd, destind expresiile feței, comunică emoții pozitive, sunt volubile și dinamice.Fețele cu  mimica tristă, melancolică îi poate stimula pe cei din jur la consolare, compătimire, care are mereu nevoie de ajutor, dar respingătoare.Cel puțin la nivel inconștient.Dacă simți că nu mai ai prieteni în jurul tău, e posibil să te arăți mereu trist în fața lor și să-i descurajezi să te mai caute.  Nu merge mereu proverbul ”prietenul la nevoie se cunoaște”. Prietenia înseamnă mai mult decât consolare și ajutare reciprocă necondiționată mai ales la greu.
   Tu, ți-ai  dori un prieten mereu trist și pesimist?