sâmbătă, 2 noiembrie 2013

Influența mamei in viata noastră


 Mama,  reprezintă centrul universului copilului.  Este centrul experiențelor lui pe plan fiziologic,  psihologic,  afectiv și intelectual.  Ea este sursa lui esențială a întregii lui dezvoltări mentale precum și sursă de stimuli afectivi, emoționali...
  Pentru copil, mama reprezintă primul contact cu semenii. Relația dintre ei se stabilește prin voce, miros,  mișcare,  vedere,  joc, sentimentul de securirate și liniște.  Dacă mama respinge copilul în această etapă când se stabilește relația,  atunci copilul va suferi toată viața și va considera că lumea exterioara nu îl poate ajuta,  sprijini, înțelege și deci,  nu merită să ai încredere în oameni. Iată cum atitudinile mamei pot dăuna copilului și cum îi poate crea impresii greșite despre lume înainte de a o cunoaște și de a experimenta.
  Unii psihanalisti au făcut o corelație între anumite boli ale copilului și comportamentele mamei.  Spre exemplu, bolile respiratorii se datorează respingerii active din partea mamei,  hipermobilitatea(balansarea, legănatul) se datorează oscilatiei între răsfăț și ostilitate.
   O mamă reprezintă pentru copil nu doar sursă de hrană ci și de atenție,  înțelege,  acceptare necondiționată. Ea îl influențează în a face alegeri, în a și le asuma, în a-și contura personalitatea și a-și defini caracterul.
  Stimulii, atitudinea și comportamentul pozitiv conturează copilul o încredere în sine și o curiozitate ce îl îndeamnă pe copil la a explora lumea înconjurătoare. Experiențele pozitive sau negative acumulate îi vor oferi nu doar  mai multă încredere în sine dar și o puternică personalitate.
 Mama,  prin felul cum se comporta cu tatăl său cei din jurul său reprezintă pentru copil un model de interacționare cu oamenii pe care îl va pune în aplicare mai târziu când va fi mare.
  Efectele negative ale mamei se vor manifesta mai târziu rând pe rând începând încă din copilărie și inconștient îl va influența și în alegerea partenerului de cuplu, prietenilor,  meseriei, stilului de viață în general.
 În sfera emoțional-afectivă,  vegetativă și somatică lucrurile sunt delicate și dificil de punctat și de rezolvat.
 În "tratat de psihanaliză și psihoterapie"  de Constantin Enăchescu se regăsește o clasificare a mamelor care mi se pare extrem de interesanta și pe care v-o împărtășesc :
-mama captivă-caracterizată prin egoism,  arhaism,  cu caracter imperios și vigilent.
-mama abuzivă- nu poate desprinde dragostea maternă de propria sa persoană
-mama nesecurizată- privește copilul ca pe un mijloc  și nu ca pe un scop
-mama intelectuală- caracterizată prin ordine,  corectitudine, metodică,  grijă,  care pune accent pe nevoile biologice mai mult decât pe cele afective și emoționale
-mama copiilor infirmi -este hipergrijulie, scrupuloasă cu tendințe de agresivitate ce rănește orgoliul copilului accentuând poziția lui de infirm.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu